Olt este un judeţ din Oltenia (partea situată de la vest de râul Olt, fostul judeţ Romanaţi) şi Muntenia (partea situată la est de râul Olt) , România.

Localizare: Judeţul Olt este situat în partea de sud a ţării, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele şi face parte din categoria judeţelor riverane fluviului Dunărea. Prin portul dunărean Corabia are ieşire la Marea Neagră. Suprafaţa totală de 5.498 kmp., reprezentând 2,3% din teritoriul ţării, situează judeţul pe locul 22 la nivelul României ca suprafaţă. Din punct de vedere al populaţiei, judeţul ocupă locul 18 cu 489.274 locuitori (2002)având o densitate de 89 locuitori/km².

Vecini:

• Nord – judeţul Vâlcea
• Est – judeţele Argeş şi Teleorman
• Sud – fluviul Dunărea pe o distanţă de 45 km, care-l desparte de Bulgaria
• Vest – judeţul Dolj

Climă: este temperat-continentală, mai umedă în partea de nord si mai aridă în partea de sud. Punctul cel mai friguros etse la Caracal datorită curenţilor reci din estul Câmpiei Române care îşi au punctul terminus în această zonă, iar punctul cel mai călduros este la Corabia.

Relief: Este centrat pe valea inferioară a Oltului şi teraselor sale şi este format din câmpii şi dealuri nu prea înalte. De la limita de nord a judeţului până în apropiere de Slatina se întâlneşte zona de dealuri, aparţinând Podişului Getic şi care ocupă o treime din suprafaţa judeţului. La sud de Slatina până la Dunăre se desfăşoară o parte a Câmpiei Române, cu următoarele subunităţi de câmpie: Câmpia Romanaţilor, Câmpia Boianului şi Câmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de la Vitomireşti, către Dunăre până la Corabia, ceea ce conferă o expoziţie sudică însorită. Valea Dunării, orientată est-vest, domină malul românesc şi prezintă terase întinse. Valea Oltului reprezintă o adevarată axă a teritoriului judeţului. Terasele Oltului se remarcă prin întinderi mai mari pe partea dreaptă a văii, începând din nordul judeţului până la Dunăre si până la Drăgăneşti pe partea stângă unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m şi Slatina 50-60m.

Reţea hidrografică: Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie râul Olt care străbate judeţul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali: pe dreapta râul Olteţ, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În partea de nord, judeţul Olt este brăzdat şi de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanţă de 45 km, partea de sud a judeţului este udată de apele Dunării, care colectează întreaga reţea hidrografică a judeţului.

Descrierea stemei: Stema judeţului Olt se compune dintr-un scut cu baza curbată, sfertuit printr-o cruce de aur. Primul şi al patrulea cadran, pe fond albastru, reprezintă un turn de argint cu foişor crenelat – stema vechiului judeţ Olt. În al doilea cadran şi al treilea cadran, pe fond albastru, se află un snop de grâu de aur – stema vechiului judeţ Romanaţi. În acest spaţiu s-au contopit două foste judeţe antebelice, Olt şi Romanaţi.

Slatina este un municipiu şi reşedinţa judeţului Olt, Muntenia,România.

Istoria oraşului

Prima atestare documentară a aşezării este din 20 ianuarie 1368, când, într-un act oficial, Vladislav I Vlaicu acordă scutire de vamă tuturor negustorilor braşoveni la trecerea peste râul Olt, la Slatina. Actul demonstrează că aici se afla un loc de vamă, lângă care s-a format treptat şi un târg. În iunie 1522, Radu de la Afumaţi i-a învins pe otomani într-o luptă purtată la Slatina.

În timpul Revoluţiei de la 1821 Tudor l-a intalnit la Slatina pe Iancu Jianu, conducătorul haiducilor.

Stema oraşului Slatina

Stema a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1368 din 10 noiembrie 2005 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 1019 din 17 noiembrie 2005. Stema municipiului Slatina se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află un turn crenelat, de argint, cu o poartă neagră arcuită şi zăbrelită, dotat cu trei ferestre negre, însoţit de un soare în dreapta şi de o semilună crai-nou în stânga, ambele de aur. În partea inferioară, în câmp roşu, se află un pod de aur, cu trei deschideri şi o balustradă metalică cu cinci arce, peste unde de argint, umbrite negru, ieşind din vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu şapte turnuri crenelate.

Turnul simbolizează punctul de pază şi vamă al localităţii, fapt menţionat într-un act oficial emis de Vlaicu Vodă în anul 1368 pentru negustorii braşoveni. Cele două astre, soarele şi luna, care flanchează turnul, semnifică lumină, fertilitate, libertate, respectiv veşnicie, creştere şi cunoaştere. Podul peste râul Olt reprezintă importanţa localităţii în traficul comercial şi de călători. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reşedinţă de judeţ.

Populaţia

Conform recensământului din anul 2002. populaţia oraşului este de 79 171 locuitori

Date preluate din Enciclopedoa Wikipedia